În vara aceasta, am mers împreună cu o prietenă la bunicii săi care locuiesc în Vrancea. În faţa acelei case, oarecum rustice, se afla o fântână cu o legendă morbidă. Înainte ca bunicii fetei să se mute, acolo locuia o familia de 4 persoane, doi părinţi care aveau o fată şi un băiat. Părinţii au plecat după oile pe care le aveau pe câmp pentru a-şi procura brânză de la ciobani. Din jocul lor inocent în jurul fântânii, băiatul şi-a împins din greşeală sora în fântână. Până la apă era o adâncime de 10 metri şi s-a auzit atât de tare căzătura încât toţi vecinii au auzit şi au venit să vadă ce s-a întâmplat. Au reuşit să o scoată de acolo, însă nu în viaţă.
Revenind la ziua din această vară, eu m-am dus cu bunica ei la gârla din sat, iar ea a rămas singură acasă. Peste o oră sau două ne-am întors şi am găsit-o speriată de moarte, departe de casă. Luându-mă mai deoparte, mi-a povestit ce ce păţise mai devreme:
-Ce s-a întâmplat?
-Păi.. cum mă plictiseam, m-am plimbat prin curte, m-am aşezat pe fântână şi aruncam cu pietricele.
-Şi apoi ce?
-Apoi.. apoi am văzut-o. Zise ea îngrozită.
-Ce ai văzut?
-Fata.
-Ce fată?
-Cea despre care mi-a povestit bunica.. Cea care a căzut în fântână.
-Eşti sigură că nu ţi s-a părut?
-Am văzut ochii ei de un albastru neobişnuit, era albă la faţă şi se uita numai la mine. Am stat un minut să analizez, apoi am rupt poarta plecând tot mai repede de acolo.
-Sigur nu era vecina?
-Cu ochii şi acea faţă.. nu părea...
-Nu părea ce?
-Om!
Ajunse la casa bunicii, eram terifiate. Credeam că voia să facă o glumă, dar se pare că nu mă minţise. Nu am dormit prea bine şi nu ne-am apropiat de fântână toate cele 7 zile petrecute acolo. Data viitoare va merge la bunicii mei. Sper să nu fie nimic asemănător.
Articol publicat de Ramona.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu