9 aprilie 2013

Despre idei şi realitate în general.

 
   
                  În legătură cu oamenii care mă apreciază şi cărora le mulţumesc pentru asta, m-au întrebat cel mai des de unde îmi vin ideile pentru articole. Am reflectat mult pentru că nici eu nu îmi puteam da seama de unde. Poate desene animate ? No. Ghicesc în cafea ? Nea. Răspunsul stă în mâinile noastre: *Unii simt ploaia, alţii doar se udă.* Dacă nu simt că vreau să scriu despre ceva într-un anumit moment dar ştiu că ar fi o idee bună, aştept momentul în care mă simt pregătită moral. Am un caiet în care îmi notez toate ideile. Ce-i drept, în ultimul timp am simţit doar păduchi. Nu-s eu cea în cauză. Nu-mi merge televizorul şi nu mă mai pot uita la desene animate.
                       Ideile geniale vin când nu ne aşteptăm. Am observat că seara ideile sunt un prăpăd. Mă gândeam că ar fi genial un rap despre cum eu, spiderman, mă cocoţ pe tavan, iar vecina mea bate în ţeavă să-mi mut picioarele de pe apartamentul ei. Nu este una dintre cele mai tâmpite idei ale mele pentru că ele vin pe bandă rulantă şi chiar mă întrebam cum ar fi să ai ciumă la subraţ. Şi cum naiba arată ciuma, mă rog? Ar fi legal să ai păr între dinţi sau în cerul gurii sau primăria te-ar ruga respectuos să îl dai jos? Cred că se poate întâlni orice pe Terra. Gândeşte-te câţi oameni au alergat dezbrăcaţi pe stradă când nu erai acolo, iar poliţia era după ei. Gândeşte-te câţi copii mănâncă rujul mamelor lor în acest moment sau câţi beau Vodka pe ascuns. Când eram mică, mi s-a spart oglinda în cap şi nu mi s-a dat nicio şansă de a mă întoarce la Socola căci oglinda nu mi-a făcut nici măcar o zgârietură.
                      De câte ori ai greşit în viaţă şi de câte ori nu ai regretat deloc ? Asta pentru că te-ai iertat pe tine însuţi. De câte ori ai ştiut să râzi de tine şi să recunoşti că nu eşti cu nimic mai normal decât ceilalţi? Nu eşti normal deloc. Normalitatea nu există, prietene. Toţi am coborât de pe cracă şi primul lucru pe care l-am făcut a fost să ne bulim căpăţâna de al dracului ciment că deh! Cine ni l-a pus în cale? Te-ai îmbătat cel puţin odată, ai pierdut cel puţin un prieten, ai spart cel puţin 10 pahare din vitrină, ai îmbrăcat măcar odată chiloţii pe dos, ai fost prins când nu voiai să fii, ai fost umilit, dar ai şi zâmbit. Ai fost prost, ai fost deştept. Ai fost o persoană. Dacă eşti de acord cu toate astea, înseamnă că ai idei. Viaţa ta e o întreagă idee.
 PS. Subiectul de mâine este nebunia. Cred că am ce scrie la acest capitol. Mă caracterizează total.
Articol publicat de Dana.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu