Viaţa, ca un film de comedie.

                    Error 404: Reality not found. Tind să cred că nu există timp, ci totul e un prezent continuu care devine amintire sau secvenţă. Atunci, ce mai este real dacă tot ce te înconjoară este un fals total? Şi mulţi cred în existenţa unei dualităţi, de parcă nu există niciodată o a treia opţiune: Alb şi negru, iubire sau ură, prieten sau duşman, înger sau demon.
                   Demonii sunt nişte creaturi foarte ciudate. Limba lor natală este latina veche, ceea ce este cam egoist pentru celelalte popoare moarte. Poate pentru că au fost romani, strămoşii italienilor. Şi dacă se presupune că ei vorbesc toate limbile pământului, cum i-ar sta unuia dintre ei vorbind franceză.. sau ungară? Cum îţi fură sufletul atunci? Cu un corn şi un colac secuiesc? Nu le-ar fi mai uşor să fure suflete dacă ar avea internet ? Apoi mai sunt toate chestiile care ne înconjoară: Toate arată la fel privite la nivel atomic. Nu deosebeşti lemnul de fier sau un om de un câine. Şi s-ar presupune că s-a descoperit locaţia esenţei vitale, sufletul. În niciun caz în creier sau inimă (asta ar fi cam egoist), ci în propria ta aură exterioară, în tot corpul. Şi mai este ironic faptul că unii cred că oamenii sunt singurii care au suflet, dar tot ceea ce te înconjoară are o aură proprie. O esenţă vitală există oriunde, prin urmare. Gândurile noastre ne influenţează tonusul emoţional pe o perioadă lungă de timp, dar şi lumea exterioară. Gândurile au greutate, oamenii au un al treilea simţ. Ca atunci când cineva se uită insistent la noi şi ne întoarcem, cu toate că suntem întorşi cu spatele. Dacă de fiecare dată când mănânci sau bei gândeşti pozitiv, vei deveni mult mai optimist.
                     Există o legătură între eul fizic şi cel metafizic şi dacă unul este sănătos, la fel este şi celălalt.

Şi uite cum un gând îţi poate schimba viaţa. Totul este o joacă, distrează-te !

Articol publicat de Dana. :)

Secrete.

                     N-aveam ce face într-o seară, dar vorbesc serios. Mă uitam în tavan şi meditam asupra secretelor. Am ajuns la concluzia că multe sunt penibile, dar acele penibilităţi contează.
                     Vreau să vă gândiţi la toate secretele pe care le aveţi şi să vă întrebaţi dacă sunteţi singurele persoane care ascund respectivul lucru. Am constatat că oamenii ascund anumite aspecte din viaţa lor pentru că le este ruşine de greşeala comisă, de ei şi de impresia pe care o vor lăsa celorlalte persoane. Pura realitate este că suntem oameni şi într-un anumit punct gândim la fel.

• Îţi este frică să îi spui iubitei că ai înşelat-o. Şi stai cu conştiinţa încărcată că într-o zi va afla. Şi va afla că doar este femeie. Deci, decât să dormi pe preş după ce nevastă-ta află că nu e singura persoană din viaţa ta, mai bine îi spui sau dai divorţ. De ce să chinui o persoană dacă nu-i poţi satisface nevoile emoţionale?
• Nu le spui prietenilor în faţă părerea pe care o ai despre ei, dar le-o spui multor altora, iar acei mulţi alţii vor avea grijă să-ţi divulge complotul. Sugerez să fii sincer şi vei fi apreciat. Spune tot ceea ce gândeşti. Măcar nu vei avea nimic de ascuns şi oamenii vor avea încredere-n tine.
• Ai spart o vază şi nu ai recunoscut. Ai dat vina pe hamster. Şi adulţii sparg lucruri, doar că ţipă mai tare când odraslele lor sparg ceva. Dacă eşti mai mic, eşti vinovat. Regula de h'aur a junglei.
• Porţi aparat dentar sau ochelari în timpul liber.

Desigur, oamenii nu ar mai avea nevoie de secrete dacă ar exista mai mult simţ civic, înţelegere, moralitate, educaţie şi compasiune. Secretele cu adevărat grave sunt atunci când omori o fiinţă. Cu toate astea, ne lăudăm că seara trecută am ucis cinci drăcovenii de ţânţari. Las' că există o forţă superioară care are grijă de toate şi nu se numeşte Cristos. Se numeşte karma. Şi câţi ţânţari ucizi, atâtea capace după ceafă îţi dă şi ea. Obişnuiam să am secrete. V-am spus că am dat foc în scara blocului acum 9 ani? Că încă mai dorm cu animale de pluş că-mi e frică de întuneric? Îmi e frică de moarte de clovni şi unora li se pare amuzant, aşa că se prefac că mă duc la clovni până încep să plâng ca o zgâtie de 5 ani de frică. Da, am o problemă gravă cu clovnii. Niciodată nu ne-am înţeles. Totuşi, dacă vrei ca ceva să rămână secret, fii mai tăcut. Cu cât arăţi mai mult, cu atât eşti mai expus. Şi fii gata ÎNTOTDEAUNA să îţi fie trădată încrederea atunci când împărtăşeşti un secret. Oamenii nu îşi pot ţine gura, dar când unii vor râde, să nu-ţi pese. De parcă ei nu au secrete. Gândeşte-te ce ar putea face sâmbătă seara cu o lupă şi o pensetă când sunt singuri acasă. De parcă ei sunt mai buni, de parcă tu trebuie să te demoralizezi. Puţini vor îndrăzni să te lovească pe faţă, deci nu-ţi fie ruşine de tine, cu tine şi nu îţi fie frică de faptul că vei fi respins ! Fii cât de sincer poţi, în orice situaţie ! Arată că nu îţi pasă de greşelile tale şi că înveţi din ele, că toţi suntem egali şi că eşti mândru !

Stay strong ! 

Dana.

Vorbim despre existenţa vampirilor!

                      Mai ştiţi când a apărut Milka pentru prima dată la TV şi toţi copiii americani credeau că vacile mov chiar există? Miturile americane nu ezită să apară. Cu cât scormoneşti mai mult cu ghearele în pământ, cu atât găseşti... mai mult pământ ! Eventual râme. Pleci la pescuit cu ele-n traistă.
                       Ceea ce mi-a atras şi mai mult atenţia, însă, nu e vreo vacă mov sau pasiunea americanilor pentru sandwich-urile de la KFC care nu ajung nici măcar unui locuitor din Vatican. Ai putea să arunci saci din avion în Haiti, dar mai atrăgător şi gustos ar fi sacul. Revenim la subiect, în sfârşit! Există pe internet un site care se doreşte a fi o comunitate destinată vampirilor din întreaga lume. Orice vampir este bine venit, dar cei care se cred vampiri, vor fi banaţi. Site-ul dă informaţii despre cum să devii vampir, de unde să îţi procuri sângele, cum să găseşti un vampir adevărat, mituri şi glume.
                        Deci.. cum să devii vampir. Pff, deci vă asigur că această metodă va merge. Dezbracă-te gol puşcă, linge-ţi cotul, dă-ţi un genunchi în ceafă, apoi încearcă să-ţi miroşi propriile picioare. Dacă nu te transformi în vampir, pot exista şi efecte adverse: Căderea părului din nas, infarct miocardic acut, paralizie, oprirea simţului mirosului, schizofrenie, parkinson, diabet, gripă, cancer, infecţii grave cu puroi sau pierderea oaselor (definitiv). În caz că aceste sindromuri apar, recomand aspirină şi paracetamol.
                         Mai multe detalii pentru a deveni vampir.. AICI ! Aştept experienţele voastre vampireşti.

Vă pupă Dana pă tăţi, bă !

Oameni mici, cuvinte mari.

               Fiecare vârstă e frumoasă în felul ei. La 3 ani culegi furnici şi le faci tocană împreună cu prietenii, pe la 7-8 ani mergi cu un ghiozdan de două ori cât tine la şcoală, pe la 11-12 ar fi cazul să nu faceţi drame legate de dragoste că abia dacă aveţi un metru şi-o sămânţă, iar la 17-18 ani ar fi cazul să vă maturizaţi. E foarte simpatic să mai fii încă un copiluţ drăguţ, micuţ până la 90 de ani, dacă e posibil şi dacă ajungeţi până acolo.
               În primul rând, cred că ar trebui să vă daţi seama că e josnic pentru voi înşivă să loviţi o persoană. Ceea ce oferi, primeşti înapoi. De multe ori, înzecit. Probabil aţi fost victimele anumitor violenţe doar pentru că se întâmpla să aveţi greutate în cuvintele voastre sau că e împotriva conştiinţei voastre să loviţi o persoană. Cuvintele rămân arma oamenilor inteligenţi. Este josnic mai ales pentru o fată să fie violentă. Pe mine, acest fapt mă duce cu gândul la provenienţa respectivei: Familii în care nu li s-a oferit atenţie, mame iresponsabile, certuri, bătăi. Cât despre palme sau păruială, clar locul vostru este pe centură, cu cea mai mare stimă pe care v-o port.
                Încetaţi cu bârfele între "prieteni". Toţi postaţi pe Facebook faptul că v-au ajuns bârfele, că sunteţi persoane puternice, că lumea e rea, voi sunteţi buni.. Aberaţii la kilogram ! Cunosc un caz foarte apropiat. În sala de clasă. În ora de sport, bârfea una din prietene, iar în faţa ei zâmbea, se purta frumos. Eşti jalnică, falso! Zi-i în faţă nesimţirile pe care le-ai zis despre ea altora. Nu cred că i-am făcut ceva tipei în afară de faptul că nu mă încurc cu ea, dar am fost amabilă cu ea. Azi îngâna un cuvânt pe care-l spusesem eu ca răspuns la oră. Probabil se credea interesantă, dar ştiţi cum e. Patrupedele îşi imită stăpânul. Good boy, Sparkie! Pe lângă faptul că îţi creezi o imagine de bârfitoare, ajungi să fii netolerată de ceilalţi. Şi oamenii vorbesc cu tine din respect pentru ei, nu pentru mizeriile pe care le spui despre ei, cu lumina stinsă.
              Ar fi cazul să puneţi punct situaţiilor în care minţiţi cu nesimţire despre alte persoane. Prioritatea ta e viaţa ta şi atât. Am cunoscut persoane despre care se spuneau tot felul de poveşti din răzbunarea unora cărora "Nu le plăcea faţa lor" sau pur şi simplu le-au văzut în trecere, pe la un pub şi deja le cunosc. Tot spunea o tipă despre care nu auzisem în viaţa mea nimic până la un punct, că sunt satanistă şi că.. fac voo-doo. Mai puţine poze cu iubiţii tăi trecuţi de 40 de ani şi decolteuri până la buric, să ajungi să îţi faci o cultură generală pentru că e evident că nu ai.. şi să îţi deschizi mintea aia încuiată.
            Deci, fără violenţă, măşti, minciuni, ipocrizie sau drame, poate aţi face un pas către realitate şi v-aţi îndepărta şi voi de stadiul de primate.

Păi, eu sunt mai micuţ şi mai drăguţ .. mai pufos şi.. mai tăcut. Poate de asta oamenii îşi permit atâtea. Dar să îi ferească sfântul altar să îşi permită prea multe.

XoXo, Dana. :3

10 lucruri de făcut într-un lift.

1-Stai calm şi nemişcat privind peretele, fără să te întorci.
2-Salută-i pe cei care intră cu o strângere de mână şi spune-le să îţi zică domnule amiral.
3-Miaună din când în când.
4-Holbează-te la o persoană din lift pentru o vreme, apoi anunţă într-un mod horror: "Tu eşti unul dintre ei" şi retrage-te încet.
5-Spune DING la fiecare etaj.
6-Fă sunete de explozie atunci când cineva apasă un buton.
7-Desenează un cerc de cretă în jurul tău, apoi anunţă-i pe ceilalţi că acela e spaţiul tău personal.
8-Când mai este doar o singură persoană în lift, bate-o pe umăr şi prefă-te că nu ai fost tu.
9-Scapă un pix, aşteaptă până când cineva îl va ridica, apoi ţipă : "Ăla e al meu!"
10-Propune o îmbrăţişare de grup, apoi insistă!

Articol publicat de Dana.

Cum să pictezi un peisaj.

            Începusem într-un timp să pictez de capul meu, iar apoi am consultat şi videoclipurile unor specialişti de pe YouTube care sunt destul de multe. Înseamnă că puteţi căuta orice vă doriţi pentru a picta. Aici am pus două peisaje de munte.

Articol publicat de Dana.

Secţiunea de contact de pe blog.

                 Secţiunea de contact este acea căsuţă mică din dreapta, sus a blogului. O căsuţă pusă acolo cu scopul de a mă contacta. Şi asta aţi şi făcut, doar că mesajele NU erau inteligibile şi voi enumera de ce.
Nume - Aici scrii un nume.
E-mail* - Adresa ta de e-mail OBLIGATORIE CORECTĂ de GMAIL dacă vrei ca eu să îţi răspund înapoi.
Mesaj* - Aş prefera ca atunci când aveţi o nelămurire legată de un articol, să precizaţi articolul la care vă referiţi. Până în momentul actual, blogul dispune de 198 de postări, iar cu asta, 199. Eu nu voi putea ghici la ce anume te referi.
Să dau exemplu de câteva e-mail-uri primite:
"vreau sa ma conectez pe acest joc findca e super tare" Care joc, Amalia? Nici nu ţi-ai scris e-mail-ul corect.
"cum pot sa ma loghez ?daca se logaza." Unde să te loghezi, Mirela?
"as vrea sa particip si eu!!" Mesaj de la o persoană intitulată "Kida". Unde să participi?
"cineva mi-a schimbat parola" De la Regaliasmina. Parola de la ce anume? Şi de ce mă priveşte pe mine?
"e joc?" Ce anume să fie joc, Denisa?
"nu imi merge ma ajutati va rog" de la Blaj Ioana. Nu îţi merge ce anume? "Doctore, mă doare. Vreau pastile."
"sunt baiat" De la Alex. Ok, eşti băiat. Mişto.
"Nu merge se vede ca minti" Nu merge ce anume, Geanina? Decât să scriu un articol în care să mint, mai bine nu mai scriu deloc. Politică personală.
"buna eu mis alex'' Whut?? Cartofi.
"100000" Whut?
"S." WHUT?!
"ngf" Wow, uimitor!
"va rog sa mearga !!" De la Cosmina.
Deci, vă rog să evitaţi mesajele de acest fel. Dacă vrei să îmi spui ceva, spune-mi printr-un mesaj mai complex. "Bună, mă numesc... Am citit articolul .... şi am o nelămurire în legătură cu..." Măcar atât. Un rând vă ia să scrieţi.

Contact direct la glasul_barfei@yahoo.com

Contact prin e-mail la glasulbarfei@gmail.com

Articol publicat de Dana.