11 ianuarie 2014

Orori profesor-elev.[Pamflet]

             Nah, se întâmplă să avem diverse aventuri în timpul şcolii pe care le putem numi orori.
-Acel moment în care nu poţi înţelege caracterul unui profesor tocmai că e ca la Bungie-Jumpie, sportul ăla care te bălăngăne-n sus şi jos. Ei, şi fie vorba-ntre noi, acum ajunge sus (he gets high if you know what I mean) şi râde cu noi, în secunda următoare se uită la toţi cu ochi de soacră. Ăsta-i momentul când ajunge jos. Şi totul e ceva de genul:
-Handicapaţilor, vreţi doi?
-Există unii ale căror vise şi speranţe au rămas în armată şi astfel, nu ai voie să schiţezi un zâmbet sau să îi încalci cuvântul. Ne putem imagina.
-Nr.Matricol 69, zâmbeşti cumva?
-N-n-nu... doamna profesoară!
-Treci în faţa clasei şi fă 5 flotări! Nr. Matricol 55, la tablă! 
-Unii sunt atât de nemulţumiţi încât dacă îi mulţumeşti, vor fi şi mai nemulţumiţi.
-Aveţi uniformă, aţi dus coşul, tabla e ştearsă, clasa e curată.. Dar ce e cu acest punct de pix pe perete?! Nu pot să cred aşa nesimţire! Sunteţi nişte bestii!
-Genul care aşteaptă de la noi înţelegere şi colaborare.
-Mâine dăm lucrare de control neanunţată din paginile 3,4,5....105 ale manualului, poimâine faceţi curat în curtea şcolii, apoi puneţi bani să cumpăraţi termopan nou, nu mai întârziaţi la ora mea, nu mişcaţi, nu vă uitaţi temele, nu vorbiţi niciodată, învăţaţi pe de rost, tăceţi când eu urlu, nu vă uitaţi la mine, ţineţi-vă privirea în caiet, ridicaţi-vă în picioare când răspundeţi.
După 45 de minute de reguli:
 Sper să colaborăm bine!
-Întâlneşti un profesor care-şi iubeşte meseria foarte mult, dar foarte foarte mult.
-Cum îndrăzneşti să nu înveţi la materia mea pentru nenorocita aia de limbă spaniolă?! Matematica e de viitor, bolovanilor! 
-Unii nu au trecut de vârsta adolescenţei.
-(Molfăind gumă) Deci nu pot să cred că sunteţi aşa de needucaţi. Un astfel de comportament .. (făcând un balon) trebuie pedepsit. Uhh, şi ce e cu uniforma asta?! Unde vă sunt pantalonii?
-Unii sunt chiar foarte generoşi. Cu toate că nu înţelegi nimic din materia respectivă..
-Pagina 5-1,2,3,4,5 ; Pagina 9-2,5,6,7,9,10 şi de la testul de la 12 la 15, tot. Dacă nu ştiţi, luaţi 2 fără discuţie. Aaa, da. Şi tema e pentru mâine.
-Uneori intră prea în detalii cu participantul de la tablă.
-Nu ştii ce să scrii?! Nu ştii pentru că ieri erai afară. Te-am văzut. În loc să înveţi la fizică, tu stai pe afară. 
-Uneori profită de naivitatea ta.
-Ştiu că stai aproape. Ia du-te tu acasă şi adu-ne frigiderul că ne e foame. Şi o furculiţă.
Pamflet, tratat ca atare, trebuie. Ştiţi regula.
XoXo. Dana.

1 ianuarie 2014

Primul articol din an.

            M-am abţinut să scriu de la începutul lunii decembrie ca să păstrez ideile pentru anul acesta. Ăsta-i genul ăla de articol în care îmi propun să rezolv nişte goal-uri şi fac un rezumat al anului precedent. Btw, la mulţi ani blogului pentru 30 decembrie! A făcut 3 ani!
-Prima parte a anului a fost destul de încărcată pentru mine, dar am învăţat multe din acea perioadă.
-Am încercat de câteva ori să fiu extrovertită. Mereu a mers în sens invers.
-Nu ştiam în cine să am încredere de multe ori pentru că eu, ca o bătută în cap, mă ataşez prea repede de oameni şi ajung să îi urăsc. Toţi oamenii par normali până când îi cunoşti. Deci, 98% din prietenii mei sunt din alte oraşe.
-Am avut şi-un jurnal cu moaca lui Emily the Strange pe copertă, în care am scris toate lucrurile memorabile din 2013 şi pe care-l păstrez într-o cutie, să-mi aduc aminte la bătrâneţe cât de diferită eram. Anul ăsta trebuie să încep unul nou.
Pentru 2014. Să vedem!
Prima pictură. 
- Iubiţi-mă aşa cum sunt, în continuare! :3 Am unele crize de identitate uneori, dar sunt bine. Sunt adolescentă. Să nu înţelegeţi prin crize .. isterii de soacră, cu ţipete, ginerică mort şi vecini care-şi construiesc izolare fonică. Doar schimbări în modul de a acţiona, ceea ce mi se pare ciudat şi mie.
-Aştept mai multe mail-uri de la voi. În ultimele 3 luni am primit 29 pe adresa de G-mail.
-Mai multă chitară. Mult mai multă. Până la bandaje.
-Mai mult blog.
-Ok. Mai multe desene. Am descoperit că ştiu să pictez.
-Poate scriu anul ăsta that fucking carte la care mă tot gândesc dintr-a opta.
-Mai mult limbaj comic pentru voi. Mi-aţi spus că vă place. Vă place, cum să nu vă placă?
Deci mai ceva ca la alegerile electorale, cu o listă mică de promisiuni,
Dana! Dana şi atât ! :D

10 decembrie 2013

Patrulă de ecologizare în Galaţi.

                 Este vorba de un proiect la nivelul Galaţiului care constă în reciclarea deşeurilor electronice care merg pe baterii sau priză. Deci, adu-ţi placa de păr, iPhone-ul stricat, frigiderul, mixerul, fierul de călcat, etc. la Palatul Copiilor. (Strada Mihai Barbu nr.28) Se organizează şi-n şcoală la mine un proiect de acest fel, dar eu sunt atât de convinsă că peste 50 de ani voi ajunge miliardară datorită unui Nokia 1100 încât nu vreau să renunţ la el. E obiect de muzeu, de colecţie, ce să mai ! Dar iPhone-ul nu va ajunge prea curând obiect de muzeu, nici frigiderul sau cuptorul cu microunde. Poate doar la 400 de ani după moarte voastră. 
                Hah. Cât de pesimist! Deci decât să laşi moştenire stră-stră-stră-stră-stră-stră-strănepotului tău frigiderul, mai bine în ducila centru. Dacă locuieşti în Galaţi, desigur!
Pentru mai multe informaţii, contact pe această pagină.
See you. Bye.

5 decembrie 2013

Am rămas fără dorinţe.

                Am participat la un concurs de ecologie şi am câştigat, pe lângă locul II, 100 de lei pe care-i puteam folosi pentru:
a)A cuceri lumea.
b)A pune momeală să prind un parlamentar şi să-l fac animalul meu de casă.
c)Să îmi îndeplinesc o micuţă dorinţă.
               M-a luat tata după ore să îmi caut cizme şi să îmi caut un drăguţ de capodastru că mă simţeam complexată că nu am şi eu unul. Şi am descoperit câteva chestii odată aflată la destinaţie.
-Toate vânzătoarele zic"Poftiţi, intraţi! Vă putem ajuta cu ceva?" şi parcă numai de-al dracului nu cumperi, nu pofteşti nimic şi nu vrei niciun ajutor.
-Unii peşti de la pescărie sunt încă vii şi mor în chinuri lângă rămăşiţe de alţi peşti şi caracatiţe.
              După ce tata a luat câteva kilograme de caras, mă gândeam că ar fi minunat să avem un animal de companie şi, de ce nu, un caras că şi aşa era în viaţă. După multe promisiuni că îl voi hrăni în fiecare sâmbătă, îl voi numi Gheorghe şi îi voi da bătaie dacă e rău, nu m-a lăsat să adopt micuţa creatură aflată în agonie în sacoşă. Bine, că erau toţi vii săracii. Şi acum că mi-am cumpărat capodastru, nu mai am nicio dorinţă. Nu mai am niciun scop. Am nevoie de una nouă. Mă voi mai gândi. Păcat de caraşii ăia! Am fi fost prieteni buni.
Meh, cam atât cu dorinţele.
See you guys. Dana.

3 decembrie 2013

Vă e dor de mine?

A ţipat cineva la mine că nu mai postez. Şi dacă nu cumva m-am lăsat de blogging. 
E vorba de feedback. Nu prea am. 
Voi încerca să îmi rezerv ideile deocamdată. Ceea ce urmează la anul, e surpriză. Voi face din nou o listă cu ce îmi propun să fac şi sper să o fac măcar 90%.
M-am decis să fac un pas mare, de aceea vă las câteva link-uri .
Îmi puteţi scrie pe glasul_barfei@gmail.com
Mă puteţi contacta pe glasul_barfei@yahoo.com
Am cont de ask pe http://ask.fm/AdorableDanny
Sper să ne auzim cât de curând cu idei noi. 
Nu că ar fi ideile o problemă.
XoXo. Dana.

5 noiembrie 2013

Fairy glow jars - Borcane fosforescente

             După cum se poate vedea şi din titlul acestei postări, vă voi învăţa cum să vă creaţi propriile borcane fosforescente.
Aveţi nevoie de:
-Un borcan.
-Un set de brăţări fosforescente. Eu aş prefera culorile albastru şi roz, mov. Arată mult mai bine. Se găsesc şi în Kaufland.
-Sclipici(Opţional)
             Agiţi bine brăţara pentru ca lichidul să se împrăştie bine în ea, apoi o desfaci şi o loveşti de marginea borcanului. Dacă puneţi o cantitate mică, doar la suprafaţa borcanului, trebuie să îl lăsaţi la soare, deschis, să se usuce. Conţinutul nu va dura foarte mult, în schimb. Aş recomanda aceeaşi substanţă folosită în primul videoclip. Cred că o găsiţi pe la librării.

4 noiembrie 2013

Adidaşi sau tricouri cu model Galaxy

                  Acest termen de "Galaxy" reprezintă, de fapt, textura folosită pentru această "nouă modă" cu efect de cosmos. În România, tot ceea ce e la modă apare abia când ...nu mai e la modă, aşa că trebuie să improvizăm de cele mai multe ori. E uimitor câte lucruri poţi face acasă, fără să fie necesar să cheltuieşti foarte mulţi bani.
Ai nevoie de:
-O rolă de scoci pentru a înfăşura bata adidasului, să nu o murdăreşti
-Un set de Tempera sau Panda. Water Colours, în general. Eu am Yixiang (Poză aici) şi sunt chiar mai bune decât Tempera. Puteţi folosi şi tuburi.
-O pereche de adidaşi vechi sau care nu îţi plac, dar să fie converse sau vanşi. Contează materialul.
-Un burete mai mare sau bureţi mai mici, în funcţie de câte culori foloseşti.
-O periuţă de dinţi veche pentru a împrăştia culoarea şi a crea efectul de stele.
-O foaie pe care să pui adidaşii fără să murdăreşti covorul sau parchetul.
-O pensulă, desigur.
See you.
 Dana.